VIENA-mai mult decat un city break-III -Panorama orasului si o masa delicioasa la un restaurant traditional vienez

Continuam turul de forta si( ghidati de aceleasi indicatii de pe lista primita de la patronul pensiunii) dupa ce am strabatut minute bune orasul(o incantare de altfel) “ne intalnim” cu Dunarea si mergem cativa kilometri buni de-a lungul ei(privelistea e superba, vaporase de croaziera, restaurante pe malul apei) cu destinatia Kahlenberg(denumirea unui deal din districtul Vienei). Si urcam pe o sosea serpuita, si privim si in stanga si-n dreapta case in acelasi ton cum ne-am obisnuit deja,ingrijite si amenajate cu mult bun gust.

La un moment dat padure, cateva popasuri , mici restaurante si ajungem in “varful” dealului : o zona larga pavata pentru parcare(autocare cu turisti dar si autoturisme),cateva terase, o biserica si multe magazinase de suveniruri in apropiere.

Revelatia am avut-o in momentul in care am pasit pe terasa dintre hotel si restaurant, de unde se putea admira toata panorama orasului. A fost o senzatie unica!Asa ceva nu trebuie ratat!

INFORMATII:adresa GPS Am Kahlenberg 1190 Wien

distanta : aprox. 20 km din centrul Vienei(20 min.)

Kahlenberg – restaurant, hotel, terase, se organizeaza diverse evenimente private si corporate, o zona cautata si de localnici pentru relaxare(http://www.kahlenberg.wien/)

sezlonguri pentru vizitatorii dornici sa se lase mangaiati de soare dar si pentru relaxare

CONCLUZII: o incantare pentru ochi si minte

relaxare, atmosfera aparte, romantism si senzatia ca traiesti un vis frumos

Ziua nu se putea incheia mai minunat decat intr-un cadru si mai placut mai ales ca dupa o zi atat de incarcata era cazul sa ne rasfatam si papilele gustative!

Folosind aceeasi lista “minune”  cu propuneri pentru restaurante, am ales de data asta in mod logic un restaurant cu specific vienez(printre propuneri se afla si un restaurant cu specific romanesc, dar totusi…).

Restaurantul Feuerwerh Wagner(trad. libera “Departamentul de pompieri al lui Wagner”) se afla pe Grizinger Strasse, intr-o locatie superba, cu o arhitectura specifica si cu un aer aparte.

Ne-a cucerit din primul moment curtea interioara, amenajata impecabil si care avea mai multe zone cu mese si bancute din lemn, o zona aproape de camera unde era autoservirea si o parte terasata, in gradina unde se servea doar bauturi.

Noi am ales zona unde se servea si mancare. Cu greu am inteles lucrul acesta, deoarece chelnerita imbracata in haine traditionale si foarte amabila, nu stia engleza. Locul de autoservire era o camera mica, cu doua vitrine, una pentru carne(fripturi care aratau si miroseau fabulos) si una pentru gustari si salate(exceptionale) si dulciuri (strudele, prajiturele, bombonele).Usa care dadea spre bucatarie era deschisa si astfel am vazut ca si bucataresele “dolofane” erau imbracate in genul celor pe care le vedeam in filme, cu boneta pe cap si cu rochii cu manaci bufante.

In partea opusa se afla restaurantul amenajat traditional, cu obiecte vechi, mese din lemn, sobe din ceramica colorata, tavanul foarte jos cu barne maro si geamuri mici, cu perdelute care abia permiteau razelor palide (fiind spre seara) sa patrunda in incaperea racoroasa (http://www.feuerwehrwagner.at/english/video-heuriger.html).

Snitele care se topeau in gura, un muschiulet de porc bine patruns si cu un sos delicios, creme de branza si din peste cu diverse arome, paine care nu era pufoasa(deci nu avea afanatori) si avea un miros specific de paine facuta in casa, salata dulce -acrisoara, adica MANCARE CU GUST!!

Si daca mancarea a avut un gust deosebit(am luat acelasi produse si anul urmator) in privinta bauturilor ( bere Ottakringer, suc de mere si cafea) pot spune acelasi lucru : aveau gust!!

Am uitat sa spun ca trei sferturi din mese erau rezervate si am avut o surpriza placuta cand treptat treptat intrau in curtea restaurantului grupuri de localnici(iti dai seama usor ca nu sunt turisti), relaxati si frumosi (chiar daca unii aveau o varsta venerabila), imbracati lejer si cu o atitudine “altfel”. Mi-au placut mult oamenii de acolo, as fi stat la infinit sa-i privesc!

INFORMATII : adresa GSP   Grizinger Strasse 53

http://www.feuerwehrwagner.at/

chelnerii si cei care servesc la autoservire nu cunosc limba engleza(se pare ca este un loc mai putin cautat de turisti, nefiind situat in zona centrala a orasului) dar noi am avut o surpriza cand doamna care ne servea la vitrina, care ne-a auzit ca vorbim romaneste pentru ca nu mai stiam cum sa-i explicam ce vrem, a inceput sa vorbeasca si ea intr-o romana acceptabila(era sarboaica si traise intr-o zona apropiata granitei cu Romania si stia binisor romaneste)

CONCLUZII : nu ratati o dupa amiaza la Restaurantul Feuerwerh Wagner, acolo gasiti mancare delicioasa si gustoasa iar preturile sunt acceptabile, nota de  plata fiind similara cu cea pe care o achitam in Romania(patru persoane) la un restaurant gen trattoria sau pizzerie

ideea cu autoservire mi se pare geniala, nefiind portii, mancarea fiind la gramaj ai posibilitatea sa servesti cate putin din fiecare fel

atmosfera calda si relaxanta

priviti oamenii de acolo, sunt un exemplu de atitudine si frumusete

o plimbare pe strazile din apropierea restaurantului pentru a admira casele de poveste(este o zona rezidentiala)